Swinton, UK, din 1990
Email: aici
Website: aici
Cărți publicate:
Case, trenuri și andrele (roman), Editura Humanitas, București, 2016
Cărți electronice:
Apariții în antologii:
Cum să fii fericit în România, Editura Humanitas, București, 2017
Despre autoare:
ARIANA ROSSER MACARIE s-a născut pe 22 iulie 1944 în satul Scânteia, județul Ialomița.
După școala primară la Techirghiol și liceul real la Eforie Sud, între anii 1963 și 1968 face studii de filologie la Universitatea din București.
În urma absolvirii cursului de ziaristică, obține un post de redactor la Televiziune (1968−1978), apoi unul de documentarist la „Fonoteca de aur“ a Radiodifuziunii (1978−1988).
Pasionată de tricotat, în 1986 deschide prima ei expoziție personală de creație vestimentară la Teatrul foarte Mic, urmată − între anii 1986 și 1990, în 1997 și în 2003 − de alte zece în București și pe litoral.
În 1990 se căsătorește cu David Rosser și se stabilește în Anglia.
În cei 25 de ani de rezidență britanică se ocupă aproape exclusiv și intensiv cu tricotatul, participând la nenumărate expoziții personale și de grup sau la craft fairs, în mare parte în Anglia, Scoția, Irlanda, dar și în Germania, Austria, Olanda, Franța.
În paralel, predă în școli sau cluburi din experiența sa în domeniu.
Case, trenuri și andrele este primul ei volum publicat.
În prezent, autoarea își împarte timpul între Marea Britanie și România.
Referințe critice:
„Suferind de o luciditate cronică, atentă la nuanţe şi având limpezimea să le scrie aşa cum au fost, Ariana Rosser Macarie are şi înţelepciunea să nu se răfuiască, neputincioasă, cu destinul. Îl deapănă ca pe un ghem de lână, despletindu-l şi împletindu-l ca leac de nervi. Ca să găsească nu răspunsuri, nu alinări, ci râvnita linişte de pe urmă.”
Simona Vasilache – România Literară
„Rareori am putut citi o mai dreaptă și potrivită prezentare precum aceasta. Criticul surprinde în puține cuvinte esența unei cărți stranii, fără asemănare în literatura noastră de azi, de ieri și – probabil – de mâine. Căci Ariana Rosser Macarie a înțeles că fiecare viață e unică și, ca atare, irepetabilă. Și că atunci când o înfățișezi cu deplină sinceritate ea nu poate să-și piardă, nici măcar în scris această calitate.”
Titus Vîjeu – revista Sud