Lisabona, Portugalia
Email: aici
Website:
Cărți publicate:
„Naufragiații din Brăila” (roman), Editura Limes, Cluj, 2014
„De răsfoit” (povești), Editura Limes, Cluj, 2014
„Noi romii și restul lumii” (roman),
„Adevărate sau imaginate, de întâmplat s-au întâmplat” (povestiri), Editura Limes, Cluj,
„Credinciosul meu dușman” (roman), Editura Limes, Cluj, 2017
„Iubire la margine de eșafod” (roman), Editura Muzeului de Istorie „Carol I”, Brăila,
„Taina celor două perle” (basme), Editura Muzeului „Carol I”, Brăila, 2019
Despre autoare:
Elena Dumitrescu Nentwig s-a născut la Brăila.
După ce a terminat acolo Liceul, a reușit la Conservatorul de Muzică „Ciprian Porumbescu”, pe care l-a absolvit, devenind solistă de operă. Primul angajament l-a avut la Opera din Iași, unde s-a remarcat de la început cu mare succes în rolurile ei. În scurt timp a ajuns una dintre solistele cele mai iubite ale publicului ieșean. Printr-o întâmplare fericită, reușește să se prezinte unei agenturi artistice de la Düsseldorf, care o recomandă pentru un rol extrem de dificil în Karlsruhe. Debutul ei în rolul de mare virtuozitate al „Privighetorii” din opera „Păsările” de Braunfels are loc sub numele Elena Carcaleanu, după primul soț, de care divorțează în 1977. Această apariție este un triumf. Din acel moment ușile marilor teatre germane sunt deschise larg pentru soprana româncă. Roluri ca Rosina în Bărbierul din Sevilla de G. Rossini, „Traviata”, Gilda în „Rigoletto”, Leonore în „Forța destinului” de Verdi, Lucia de Lammermoor’ de Donizetti, „Madame Butterfly”, Musette în „Bohema”, „Manon Lescaut” de Puccini, Salomé de Richard Strauss, Regina Nopții în, „Flautul Fermecat”, Konstanze în „Răpirea din Serai”, Dona Ana în „Don Giovanni” de Mozart, dar și în opere moderne cum a fost „Elegie pentru tineri îndrăgostiți” de Henze, în rolul extrem de dificil Hilda Mack, sunt câteva numai din personajele în care ea a strălucit. În München, la Statsoper, Hamburg, Berlin, Stuttgard, Düsseldorf, Bremen, Essen, Wuperthal și Hannover, unde Elena Dumitrescu Nentwig a fost permanent angajată, în Germania, precum și în Franța, la Nisa, Bordeaux, Rouen, în Spania, la Madrid și festivalurile de la Quenca și Coruna, în Italia, la Teatrul Bellini din Catania, Salzburg în Austria, Amsterdam, în Olanda, Bratislava în Cehoslovacia, Varșovia și Poznan în Polonia, Tel Aviv în Israel, Zürich, Berna și Basel permanent invitată și sărbătorită de presă și de public. A cântat în producții renumite cu famoși dirijori, cum ar fi Alexander Albrecht Christof von Dornany, Zavalisch, Janovski, în regia marilor maeștri, cum au fost Friedrich, Günther Roth, G. Carlo Monaco, P. Ustinov, Ponelle și alții.
În 1976, solista româncă s-a reîntors la Iași să cânte două spectacole de gală. Pașaportul i-a fost reținut de securitate,17 luni nemaiavând voie să cânte nicăieri. Toate contractele din străinătate au fost pierdute, precum și un contract cu casa de discuri „Gramofon”. Urmăriri și amenințări, interogatorii fără sfârșit, dar cel mai cumplit, că nu i s-a dat voie nicăieri să cânte. A fost un timp de mari încercări pentru ea. Ambasada Germaniei, sora ei Ștefania și cumnatul Victor, prieteni, printre care un ajutor nemărginit l-a primit din partea soților Stan și Puica Rizescu din București, căsătoria cu prestigiosul bariton wagnerian Franz Ferdinand Nentwig, care a luptat enorm pentru eliberarea soției lui de sub teroarea Securității, au contribuit ca Elena să-și mențină demnitatea și curajul. Pașaportul i-a fost redat de către autoritățile române, la fel de nemotivat ca și luarea lui. Teatrele și publicul german au reprimit-o pe artista româncă cu stimă și dragoste. Berlin, Stuttgard, Hamburg și Hannover, Madrid, Salzburg etc. s-au bucurat de revenirea artistei în lumea liberă. Roluri noi, parteneri renumiți, mari regizori și un soț, marele bariton eroic wagnerian, Franz Ferdinand Nentwig, care a riscat mult să o readucă dincolo de granițele României.
După încheierea carierei de solistă de operă, Elena Nentwig a început o carieră de profesoară internațională de canto, neobosită să pregătească artiști tineri pentru profesia minunată de înterpreți vocali. În Belgia, Germania, Polonia, acum în Portugalia, unde ea trăiește, cursurile ei de Canto, Master klass sunt foarte frecventate de tineri cântăreți din toată lumea.
Cea mai mare cucerire pentru ea acum este scrisul, mai ales după moartea soțului ei în anul 2015.
Noua preocupare și slăbiciune, chiar, este refugiul de destindere cel mai plăcut pentru ea. Se spune că fiecare artist are două talente. În activitatea ei de scriitoare, Elena pune multă pasiune. Scrie basme, romane, piese de teatru, poezii. „Temele mele, dacă nu sunt în întregime românești, în felul de a privi lumea, eu rămân româncă”. Elena Dumitrescu a încercat să-și vadă actele de la securitate. Bine-nțeles, dosarul ei era gol.
La editura Limes au apărut în 2014 un roman. „Naufragiații din Brăila” și o carte de povești „De răsfoit”, cu un ecou pozitiv în rândul cititorilor și în presă. La un an a apărut romanul „Noi romii și restul lumii”, care a fost elogiat în presa de specialitate și primit cu mare interes de către cititori.
În 2016 Elena Dumitrescu Nentwig a creat cu o echipă de tineri cântăreți portughezi la teatrul „Trindade” din Lisabona spectacolul „Cosi fan tute” de Mozart. Regia și îndrumarea vocală a artistei au dus la un mare succes.
Cartea de povestiri „Adevărate sau imaginate, de întâmplat s-au întâmplat” este o altă apariție de la Editura Limes a autoarei. A devenit o regulă ca toate publicațiile ei în limba română să fie scrise și în limba germană, patria spirituală a artistei.
Prin Ambasada României de la Lisabona, Elena Dumitrescu Nentwig a regăsit România, a câștigat noi prieteni și se afirmă continuu pe scena literaturii din patria ei natală. În anul 2017 apare romanul „Credinciosul meu dușman”, o carte despre abuzurile, neomeniile și lipsa de respect cu care acționa securitatea comunistă din România.Teroarea, antisemitismul, corupția care continuă să acționeze din umbră, chiar și după moartea lui Ceaușescu, sunt temele Elenei Nentwig. Acest roman a fost prezentat cu succes și la Festivalul Mihail Sebastian, anul trecut, la Brăila, precum și la București, Sibiu și I.C.R Lisabona. Premierea romanului la Dublin de către revista literară „Itaca” este o recunoaștere neașteptată. „Credinciosul meu dușman” a fost declarată „Cartea anului 2017” la Dublin, pentru un scriitor care trăiește în diaspora. Anul acesta, în aprilie, a apărut la Editura Muzeului de Istorie „Carol Întâi” de la Brăila romanul de dragoste „Iubire la margine de eșafod”.
Publicul o cunoaște deja pe Elena Dumitrescu Nentwig, iar presa de la „Convorbiri Literare” până la presa literară de la Galați, București și Tg. Mureș îi recunoaște talentul literar. Elena Dumitrescu Nentwig este un oaspete binevenit cu lansările ei la Librăria Mihai Eminescu din București, Muzeul Carol I din Brăila, Librăria Erasmus din Sibiu, Suceava, I.C.R Lisabona și Viena, de două ori prezentă la festvalul Mihail Sebastian la Brăila și de asemenea la Comunitatea Evreilor de la București. Cu cartea de basme pentru copii „De răsfoit” a fost un oaspete binevenit la diverse școli de limbă română și germană din România și Portugalia, întâlniri de mare succes cu copiii. TVR INTERNAȚIONAL șI Emisiunile canalului pentru minorități au fost interesați în numeroase rînduri de noile publicații ale Elenei Dumitrescu Nentwig.
Elena Dumitrescu Nentwig trăiește în Germânia Federală, în România, la Brăila, și o mare parte din timp la Lisabona, în Portugalia.
Ultima apariție cu basme „Taina celor două perle”, la editura Muzeului „Carol I” de la Brăila, a avut loc în mai 2019. Întâlniri cu copiii la Universitatea din Galați, la Brăila și București au confirmat talentul de povestitor al artistei. Viața ei o împarte între muzică și literatură. Elena Dumitrescu Nentwig revine în România deseori, ia parte la evenimente culturale, este invitata televiziunii la București și la Iași, la Cotroceni și se interesează de tot ce are loc în domeniul operei, teatrului și sălilor de concert, citește cu pasiune ca să fie la curent cu noile apariții românești. Într-un cuvânt, este o româncă activă. Decorații și aprecieri din partea României o motivează să se implice în viața culturală a patriei ei natale, România, din ce în ce mai mult.
În 2018, artista a fost decorată de către Ministerul Românilor de pretutindeni printre cei „100 pentru centenar”, la Brăila. I s-a conferit de către Muzeul Carol I medalia „Centenarul Marii Uniri”, medalia „650 de ani de la prima atestare documentară a orașului Brăila”, precum și medalia „Hariclea Darclee, 150 de ani de la naștere”.